Otto Pascal V1 C V2 C [V1] în noapte, târziu, Stau treaz și o privesc cum doarme; E pierdută-n vise dulci, așa că sting lumina Lăsănd-o în intuneric, Și un gând îmi vine în minte: Dimineața s-ar putea să nu mă mai trezesc. Oare se va îndoi cu privire La ceea ce simt eu pentru ea? [C] Daca mâine n-ar mai fi, Va stii ea cât o iubesc? Am încercat doar în orice fel Să-i arăt că în viața mea, ea e singura? Dacă eu nu aș mai fi Oare fericire va mai găsi? Dragostea pe care i-am dat-o Îi este oare deajuns, Dacă mâine n-ar mai fi? [V2] Am pierdut persoane dragi Care nu au știut cât le-am iubit. Regret acum că nu mi-am arătat Nici când iubirea pentu ei. Așa că mi-am propus de acum Să-i arăt ce inseamnă pentru mine, Și să nu pierd a doua șansă să îi spun Ce simt eu pentru ea.