Laura Stoica V1 C1 V2 C2 V3 C3 [V1] A Ta chemare, glas de aripă, Din templul Tău se aude şoptind. Trestia-i frântă, dar se ridică. Din somnul greu, Duhul Tău ne-a trezit. [C1] Câtă splendoare se-arată tainic Inimii noastre desprinse din lut. Mare eşti, Doamne, cât eşti de mare, Iubire mare ca a Ta n-am cunoscut ! Mare Îţi este a Ta lucrare, Sfârşeşte dar, rogu-Te, ce-ai început! [V2] Golgota-i tristă şi Gheţimani, În care lacrimi de sânge Ţi-au curs. Piară minciuna, piară şi banii Din care Iuda osândă şi-a strâns. [C2] Crucea-i de jale şi suferinţă, Cuie-n picioare şi-n mâini Ţi-au străpuns. Şi-n loc de apă, oţet şi fiere, Şi-o suliţă ce trupul Ţi l-a străpuns. Acesta-i jertfa de biruinţă Prin care sângele pe cruce Ţi-a curs. [V3] Spini în coroană, batjocuri multe, Biciul cu plumb şi nuiele-au lovit Peste a Ta carne, peste a Ta rană, Blestemul greu de păcat l-ai primit. [C3] Ce întuneric şi ce durere, De Tatăl bun să Te ştii părăsit! Deschis-ai Calea cu a Ta putere Şi, pentru noi, în cerul Sfânt ai mijlocit. Cu sânge-i scrisă a Ta-nviere, Cu atâta iubire sfântă ne-ai mântuit!