Nicolae Moldoveanu V1 V2 V3 [V1] Îmi pare rău de tot ce-n viaţă putut-am pierde în zadar, dar după vremea mea pierdută îmi pare rău cel mai amar. Îmi pare rău după cuvântul ce l-am ştiut şi nu l-am spus, de tot ce nu mai pot întoarce, căci timpul meu pierdut s-a dus. [V2] Îmi pare rău după iubirea ce-o datoram şi n-am ştiut, c-atâţi din cei ce-o aşteptară s-au dus cu timpul meu pierdut. Îmi pare rău după-mpăcarea ce n-am căutat-o când puteam, acum s-a dus şi ea şi harul cu timpul care nu-l mai am. [V3] Îmi pare rău după pierzarea atâtora din dragii mei, nu i-am chemat de-ajuns - şi-s pururea cu timpul meu pierduţi şi ei. Îmi pare rău amar, Isuse, de cât puteam şi n-am făcut, cum am să pot răspunde-odată de timpul meu pierdut, pierdut!