Continental V1 C1 T [V1] A fost cândva, demult, un Prunc mic în iesle, Un dar preascump şi minunat, trimis pe-aripi de cer, Scăldat în lacrimi dragi, purtat pe braţe calde, Tainele cuprinse-i strâng ochii de copil. A fost cândva, demult, un om umblând pe ape, Furtuni şi inimi liniştind, păcatele iertând, Ne-a învăţat, smerit, credinţa fără margini, Ne-a arătat cum ceru-ntreg ascultă şoapta Lui. [C1] Povestea aceasta reînvie astăzi pe pământ, E povestea celor ce în inimi Îl au pe Domnul Sfânt. [T] A fost cândva, demult, o cruce-nsângerată Şi Dumnezeu murind pe ea, gândindu-se la noi, Pironit pe lemn, cu braţele deschise, Ceru larg ni l-a deschis chiar prin jertfa Sa.