Anonim C V1 C V2 C V3 C V4 C [C] /: 38 de ani :/ (x3) Singur [V1] Era olog şi plin de grijuri Norodul-ntreg îl ocolea Trecut-au mii de asfinţituri Dar el în deznădejdi trăia. Uitat şi părăsit de oameni Pe nimeni în lume nu avea Privea spre a lui neputinţe Când s-a-ntâlnit cu Mesia. /: Acol` la scăldătoare, printre mulţime mare De-acest bolnav Isus s-apropiat Ştia că nu mai are la oameni îndurare Şi cu iubire-atunci l-a întrebat :/ [V2] Vrei ca să capeţi din nou sănătate Să-ţi fie trupul izbăvit? O, Doamne, dar nu am pe nimeni Sunt singur, de toţi părăsit. Isus privi la el cu milă La starea-n care se afla. Ridică-ţi patu-acum şi umblă Îi spuse cu drag Mesia. /: Acol` la scăldătoare printre mulţime mare Ologul de pe pat s-a ridicat C-aşa îi poruncise Isus ce-l cunoscuse Şi pe loc acest om s-a vindecat :/ [V3] Nu este singurul loc în Scriptură În care s-a oprit Isus El a privit spre-orice făptură Cu drag ne-a ridicat în sus. În dreptul tău şi-acum se-opreşte Priveşte şi cu glas scăzut Iubindu-ne El ne şopteşte „Ce-ai vrea să-ţi fac, fiu rătăcit?” [V4] Aici în adunare, aici la scăldătoare A coborât din nou la noi Isus Priveşte cu-ndurare spre orice nepăsare Durerea ta o ia asupra Lui! Aici în adunare, aici la scăldătoare Dacă te-ncrezi în braţul Lui deplin Ţi-aduce vindecare, îţi dă eliberare Acelaşi e în veci de veci Amin!