Anonim V1 C1 V2 C2 V3 C3 [V1] Înţelepţii lumii mă înconjoară Şi mă întreabă: "Cine-i Isus?" Pun la-ndoială a mea credinţă Şi spun că voi suferi nespus. [C1] De nimeni nu mă tem, pe Tine când Te chem, Numele Tău cu drag eu Îl vestesc! În faţa cui voi sta, nu mă voi clătina Căci legea Ta eternă o păzesc. [V2] Privesc în zare măreţul soare Ce străluceşte neîncetat. Pun o-ntrebare la fiecare: "Cine-l conduce, cin' l-a creat?" [C2] Şi dacă într-o zi soarele-ar zăbovi, Cine-ar putea să urce-n locul lui? Ştiinţa omului și-nţelepciunea lui Nu pot pătrunde taina cerului! [V3] Câmpii şi dealuri, munţii şi marea Vestesc iubirea Celui Prea-nalt, Tot universul şi-ntreg pământul La glasul Lui s-au cutremurat. [C3] Şi toate florile-şi deschid petalele Pe-al câmpului ogor nemărginit, Căci tot ce ai creat, doar omului i-ai dat Fiindc-atât de mult Tu l-ai iubit.