Puiu Chibici V1 C V2 C V3 C [V1] Privind la bolta-albastră, nu pot să nu slăvesc Lucrarea Ta măiastră, o, Creator ceresc! 'N atâta armonie eu grijile-mi destram Şi, plin de bucurie, cu dragoste exclam: [C] Ești cel mai frumos și nimeni nu-i ca Tine; Îţi cântă florile, Te-adoră zorile, Ești cel mai frumos! Ești cel mai frumos, măreţ şi înălţat prin tot ce ai creat, eşti, Doamne, minunat, Eşti cel mai frumos! [V2] De-atâta măreţie sunt, Doamne, copleşit Şi-Ţi cânt mereu doar Ţie, o, Tatăl meu iubit. Când razele de soare, zâmbind, îmi bat în geam, M-alint 'n-acea splendoare şi, fericit exclam: [V3] Spre bolta cea senină, spre cerul infinit, Un pumn firav de tină de Tine plămădit, M-avânt, dorind fierbinte, să zbor să Te-ntâlnesc Pe Tine, drag Părinte, şi-n taină să-Ţi şoptesc: