Anonim V1 V2 V3 V4 V5 V6 [V1] Nu iubiți plăcerea lumii Căci acel ce o iubește a lui dragoste răcește, Și credința se slăbește: vai de ei. Cei ce dorm în a lor fire și trăiesc în amăgire La fapte neprihănire: nu-s ai mei! [V2] Pofta lumii e otravă Cine gustă din ea moare numai poate fi o floare Ce-nflorește pe cărare: numai stă. Pe o lingură de linte fericirea el o vinde, Ca cel ce nu ia aminte: ca și Esau! [V3] Acum vremea s-a scurtat, Aproape peste holda toata numai neghină curată, Roada-i crudă nu e coaptă, spinii au crescut Și omida necredinței roade putere credinței De pe calea pocăinței, prea mulți au căzut. [V4] Să băgăm acum de seamă Că-n grădinile iubirii urâciunea pustiirii Strica azi toti trandafirii: să vegheați. Și pe-a fericirii treaptă tu vegheaza și așteaptă Ca fecioara înțeleaptă: așteptând. [V5] Uită-te te cercetează dacă mai ești în credință, În haina de umilință: cum Te-am pus. Când ți-oi face cercetarea iți voi pune intrebarea De ce ți-ai părăsit calea și pe Isus? [V6] Domnul Isus azi vorbește Cei ce au păstrat al meu cuvânt și au rămas in legământ Credincioși până la mormânt. M-au slujit Ei vor fi aceia care au luptat pe această cale Chiar cu prețul vieții sale m-au iubit.