Traian Dorz V1 V2 V3 V4 [V1] Ierusalim, cetatea mea, tot sufletul-mi suspină: /: Când oare, când te voi vedea, când oare-n tine voi intra? Să cânt în mântuirea Ta pe marea cristalină. : / [V2] Ierusalim, sfânt dor nestins, ce dulce va fi-n tine! /: Când lungul zbucium va fi-nvins, când țelul drag va fi atins Iar plânsul șters, uitat și stins și zilele senine! : / [V3] Oraș cu ziduri de topaz, iubirea mea te cheamă /: Cu rugăciunile-n extaz, cu râu de lacrimi pe obraz, Cu dorul să te vadă azi, strigându-ți: ia-mă, ia-mă! : / [V4] Dar până atunci, Ierusalim, trimite-ne din tine /: Arvuna harului sublim pe care-l cerem și-l dorim, Biruitori să moștenim comorile-ți divine. : /