Simion Buzduga V1 V2 V3 V4 V5 [V1] Știind că robia sfârșește, Un duh diabolic, cumplit, Pătrunde-n Egipt și stârnește Ideea de-a fi nimicit. Copilul ce-avea să dezlege Tot lanțul robiei de fier... /: Și astfel, toți pruncii din Gosen Se-aruncă în Nil, nestingher. :/ [V2] Prin el, mișunau crocodilii Cu ochii flămânzi, prădători; Nicicând nu făceau pe umilii. Acum, toți sunt îndurători! Pe Nil, micul Moise plutește Într-un legănuț, liniștit; /: Pe valuri refugiu-și găsește, Căci la Faraon n-a găsit. :/ [V3] Dar valuri vibrante, miloase, L-au îmbrățișat pe copil... Prin unde-i cântară duioase Cântări, legănându-l gentil. Cu foșnet apoi palmierii, Prin vânt în susur cristalin, /: Prin freamăt și cocotierii De păsări în cântec divin. :/ [V4] Departe-n suspin, surioara Privea spre-al ei frațior, Când, iute, spre el se îndreaptă Un braț dulce, mângăietor... Iar Moise ajunge la mama, Ce l-a alăptat cu mult dor, /: Căci Ochiul ce veșnic vegheză, I-a fost chiar atunci Salvator. :/ [V5] Din leagăn ieșise copilul; Din El, Domnu-a scos din nevoi, Din jugul robiei, poporul Celui ce ne-a scos și pe noi... Sortiți fost-am și noi la moarte, Dar din valul morții ne-a smuls /: Un Prinț care ceruri străbate Și numele Lui e Isus! :/