Speranţa V1 C V2 C [V1] Stau în patul vechi de nuiele Praful mă cuprinde ca un fum Sunt uscat şi nu mai am nici o putere Căci picioarele slăbite-mi sunt. Şi aştept din zori ca norodul Milă să îmi dea ca să trăiesc N-am nici o speranţă, nimeni nu mă vede Dar Cineva la mine s-a oprit... [C] Ridică-ţi patul şi umblă Mi-a șoptit cu vocea-i blândă, Printre lacrime îl văd mâna Sa o prind şi cred, Pe picioare-ncep să merg. Cine oare e Străinul Ce mi-a şters pe veci tot chinul E Isus din Nazaret, Fiul Tatălui Ceresc; Oare cum să-I mulţumesc [V2] Înspre casă m-a trimis Mesia; Merg să spun la toţi ce mi-a făcut: El în neagra beznă mi-a adus lumină. Sunt fericit că îl cunosc de-acum... Sunt si astăzi mulţi ce zac în paturi, În păcat, în patimi şi nevoi, N-au nici o speranţă, nimeni nu îi vede, Dar Cineva la ei se va opri...