Autor necunoscut V1 C V2 C V3 C V4 C V5 C V6 C [V1] Un cântec ca roua, ce udă pământul Şi zorile-albastrelor zări Frumoasă-i cântărea ce zboară într-una Departe, departe de nori. [C] O, harfă a lui David, Răsună ne'ncetat! O, harfă a lui David! Ea cântă minunat!... [V2] Se-ntinde pe ape, pe mări şi oceane, Spre ceruri se-nalţă mereu, Un cântec ce David îl cântă cu harfa, Spre lauda lui Dumnezeu. [V3] O mână se plimbă pe harfă, coboară Dând tonuri plăcute mereu; Frumoasă-i cântărea ce-o cântă la harfă, Cuvintele lui Dumnezeu. [V4] La curtea lui Saul, chemat e să cânte Un tânăr cu părul bălai, E tânărul David, venit de la staul, Atât de iubit de Isai. [V5] E vesel şi cântă; el ştie să cânte, Pe Domnul să-L laude mereu. Cântărea ce-o cântă e-atâta de sfântă, Spre lauda lui Dumnezeu. [V6] Prin Duh, David cântă, c-aşa-i obiceiul Să cânte din suflet senin; Din inimă cântă, pe Domnul Îl laudă, Pe Domnul din cerul divin.