Anonim V1 C V2 C V3 C V4 C [V1] O carte era închisă în mâna lui Dumnezeu Tăcere era în ceruri, acolo eram şi eu Plângeam cu adâncă durere că nimeni nu se găsea De carte să se apropie peceţile a-i rupea [C] Vrednic este Mielul care-a fost junghiat Să primească lauda Să fie înălţat Aleluia, aleluia, aleluia, Amin! [V2] Peceţile-i erau şapte şi scrisul secret era Curios era întreg cerul în carte, ah, ce scria? Dar nimeni din cer sau din mare destoinic nu se găsea Să rupă pecetea cărţii... şi cerul întreg plângea [V3] Atunci un bătrân venise pe umăr m-atinse lin Şi-mi spuse cu voce dulce: „opreşte al tău suspin! Priveşte, există Leul, din Iuda el e născut, El este biruitorul şi cartea a desfăcut!” [V4] Ce mare, ce sfânt e Mielul! Făpturi vii îi cântă Lui! Bătrânii se-nchină-n faţa-I şi îngerii mii de mii Cu cântecul lor de slavă, unesc şi cântarea mea Şi zic: „Aleluia, amin!” a Sa e biruinţa