Dionisie Giuchici V1 C V2 C V3 C V4 C V5 C [V1] Pe frunze de palmieri în crâng, Cad stropii reci de ceață; Părinții lui Abel plâng, Căci el s-a stins din viață. [C] /: „O, fiu iubit și minunat, De ce te-ai dus departe? Acuma știm cu-adevărat C-această-nseamnă moarte." :/ [V2] Cu fața așezată-n sus, Iar mama nici nu știe - Sărmanul Abel doarme dus Pe iarbă din câmpie... [V3] Acolo-n vale, lângă crâng, Stau oile străine Ce toate behăie și plâng, Căci Abel nu mai vine. [V4] Căci moartea e ca un străin, Adeseori ți-e frate; Pe Abel l-a ucis Cain, Cuprins de răutate. [V5] De atunci, oh! mii de mame plâng Și-așteaptă în grădină Și inima de dor și-o frâng, Tot aştaptând să vină.