Ionică Stoica V1 V2 V3 V4 V5 V6 [V1] Adeseori cărarea mea E-o cale de durere; /: E-o cale de-ncercare grea, Dar am şi mângâieri pe ea, Căci Domnu-mi dă putere. : / [V2] Căci orişicât de trist aş fi, Eu simt a Lui putere; /: Eu nu mă tem de nici un rău, Căci ştiu că Dumnezeul meu Mi-alin-a mea durere... : / [V3] Când gânduri negre mă răpun, Şi nu simt mângâiere, /: Necazul oare cui să-i spun? Căci nu găsesc pe nimeni bun S-aline-a mea durere... : / [V4] Atuncea când m-au părăsit Chiar prietenii pe cale, /: Eu m-am rugat lui Dumnezeu Să imi ajute tot mereu Şi să imi dea răbdare. : / [V5] Să pot să iert şi să iubesc Vrajmaşii-ntotdeauna, /: Căci doar aşa voi birui, Şi pentru tot ce-oi suferi Eu voi primi cununa. : / [V6] Un singur prieten mi-a rămas, Chiar la necazuri, frate; /: La El, mă duc cu-amarul meu, Căci El e Fiu de Dumnezeu; El m-a salvat de moarte! : /