Nicolae Moldoveanu V1 C1 V2 C2 V3 C3 [V1] Aş privi din zori în zori, toate văile cu flori, aş privi şi-aş strânge-n piept tot ce-i tainic și-nţelept. [C1] Tot noianul zorilor, tot focul bujorilor, tot parfumul crinilor, din umbra grădinilor. Tot seninul zărilor, tot argintul mărilor toată slava /: stelelor :/ ( × 3 ) ce dă farmec nopţilor. [V2] Şi când vine-o iarnă grea, troienind cărarea mea, lângă Domnul am și-atunci, tot ce-i mai frumos în lunci. [C2] Tot noianul zorilor, tot focul bujorilor, tot parfumul crinilor, din umbra grădinilor. Tot seninul zorilor, tot argintul mărilor, toată slava /: stelelor :/ ( × 3 ) ce dă farmec nopţilor. [V3] Iar când Domnul va veni şi în ochi mă va privi, nu voi mai vedea atunci, nici cărări, nici văi, nici lunci. [C3] Nici noianul zorilor, nici focul bujorilor, nici parfumul crinilor, din umbra grădinilor. Nici seninul zărilor, nici argintul mărilor, și nici stelele de sus /: mai de sus :/ numai Faţa lui Isus!