Prieten tinereţii mele
Nicolae Moldoveanu
V1 C1 V2 C2 V3 C3
[V1]
Prieten tinereţii mele
şi lacrimilor mele Dor
şi soţ singurătăţii grele,
Te cânt, Isuse şi Te ador.
[C1]
Ce n-am putut nici mamei spune
atât de-adânc de cald şi des,
am spus iubirii Tale bune,
simţindu-mi sufletu-nţeles.
[V2]
În anii de răscruci amare,
cu sufletul zdrobit de tot,
la nimeni negăsind crezare,
la Tine am ştiut că pot.
[C2]
Ce nimeni n-a mai fost altcine,
să-mi fie-n ceasul disperat,
ai fost Tu-n stare pentru mine,
căci m-ai iubit cu-adevărat.
[V3]
Ţi-as spune-n nu ştiu ce cuvinte
de adorare şi fior,
cât mi-e iubirea de fierbinte,
dar nu pot, cât Îţi sunt dator.
[C3]
Prieten tinereţii mele,
cu cât mi-ai dat şi mi-ai adus,
al Tău sunt eu, a-Tale-s ele,
pe vecii toţi, pe toţi, Isus.