Prieten tinereţii mele Nicolae Moldoveanu V1 C1 V2 C2 V3 C3 [V1] Prieten tinereţii mele şi lacrimilor mele Dor şi soţ singurătăţii grele, Te cânt, Isuse şi Te ador. [C1] Ce n-am putut nici mamei spune atât de-adânc de cald şi des, am spus iubirii Tale bune, simţindu-mi sufletu-nţeles. [V2] În anii de răscruci amare, cu sufletul zdrobit de tot, la nimeni negăsind crezare, la Tine am ştiut că pot. [C2] Ce nimeni n-a mai fost altcine, să-mi fie-n ceasul disperat, ai fost Tu-n stare pentru mine, căci m-ai iubit cu-adevărat. [V3] Ţi-as spune-n nu ştiu ce cuvinte de adorare şi fior, cât mi-e iubirea de fierbinte, dar nu pot, cât Îţi sunt dator. [C3] Prieten tinereţii mele, cu cât mi-ai dat şi mi-ai adus, al Tău sunt eu, a-Tale-s ele, pe vecii toţi, pe toţi, Isus.