Autor necunoscut V1 C V2 C V3 C V4 C V5 C V6 C V7 C [V1] Îngerului din Efes, Duhul strigă: „Biserică de ce te-ai ofilit? De ce-ai lăsat credinţa ta dintâi Şi dragostea dintâi ţi-ai părăsit?” [C] /: Întoarce-te, întoarce-te, Biserică, la dragostea dintâi Întoarce-te, întorce-te De vrei pe pământ jos să nu rămâi! : / [V2] Aşa striga demult din Patmos Duhul: „Ştiu faptele şi osteneala ta, Ştiu că pe cei răi tu nu poţi să-i suferi Ce-şi zic apostoli şi nu sunt aşa. [V3] Îţi ştiu răbdarea ta nebiruită, Pentru-al Meu Nume mult ai suferit, Dar ai rămas şi astăzi în picioare, Pe calea Mea şi nu te-am părăsit! ... [V4] Dar, totuşi am ceva-mpotriva ta, Acum când timpul este pe sfârşit, Adu-ţi aminte şi te pocăieşte, Căci dragostea dintâi te-a părăsit. [V5] De unde ai căzut din nou te-ntoarce În graba mare nu mai amâna! De nu te-ntorci, veni-voi fără veste Şi sfeşnicul din loc ţi-l voi lua. [V6] Fecioară înţeleaptă, ia aminte Şi-n candelă mai toarnă untdelemn! Nu asculta deloc de-a lumii şoapte, Ci-ascultă tu de-al Duhului îndemn! [V7] Nu te lăsa cuprinsă de-aţipire, Ci tu mereu fii trează pe pământ! Îmbracă-te în haina curăţiei Căci, iată, vine Mirele-n curând!