Anonim V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 [V1] Din Barsheba Iacov când pornise In călătoria lui înspre Haran După cum Isaac îi poruncise Să rămână la Padan-Aran [V2] După-o zi de grea călătorie Seara se lăsase şi el se opri Căci lumina soarelui cea vie Coborându-se spre asfinţit [V3] Iacov îşi luase cu drag o piatră Şi şi-o puse astfel sub capul lui O Doamne ce noapte minunată Să dormi în mijlocul pustiului [V4] Dar Domnul iată căi arată Îl cuprinde mreaja unui vis stingher El vede o scară minunată Pe pământ ce ajungea la cer [V5] Dar pe-această scară nînsemnată Se plimbau îngeri în sus şi-n jos Îngeri Dumnezeului cel mare Iată dragii mei ce vis frumos [V6] Dar Domnul sta privind deasupra scării Şi lui Iacov îi cuvânta Pământu şi tot cei sub soare Toate seminţii tale îi voi da [V7] Te vei întinde la apus şi la rasărit La miază noapte şi la miază zi Şi toate seminţiile pământului Toate ţie ţi le voi dărui [V8] Şi sculându-se de dimineaţă A luat piatra şi-a fixat-o în pământ Ca loc de aducere aminte Pentru Dumnezeu acelaşi Sfânt [V9] Plin de frica Iacov atunci îi zise Acest loc e aşa de minunat Căci aici e Casa lui Dumnezeu Şi poarata cerului înstelat [V10] Iacov afăcut o juruinţă Caci dacă Domnul în viaţă îl va ocroti Pământu şi tot ceare suflare Domnul Dumnezeului îi va dărui.