Nicolae Moldoveanu V1 C1 V2 C2 V3 C3 [V1] Pe muntele credinței când te sui Te odihnești pe pajiști de iubire. Și când rămâi smerit pe vârful lui, Primești plăcuta harului trăire. [C1] Acolo poți culege fericit Frumoase flori de cer mirositoare. Mireasma lor îți dă desăvârșit Mereu duhovnicească-nviorare. [V2] Ce nume sfinte printre flori găsești Pe culmile-n lumină inundate, Îți mângâie auzul când rostești: Credincioşie, pace și dreptate. [C2] Dar două sunt regine între flori; Iubirea și adevăru-n veșnicie. Le poți culege, când mai sus de nori, Tu te ridici pe-aripi de curăție. [V3] Acolo doar primești cerești puteri Și viața-ți este pururea senină Că sus când ești nălţat nu-i nicăieri Atâta bogăție de lumină. [C3] Pe muntele credinței când te sui Te odihneșți pe pajiștile sfinte. Numai acolo Taina Domnului O poți primi în inimă și-n minte.