Charles A. Tindley V1 C V2 C V3 C V4 C [V1] Suntem duşi şi clătinaţi, Zbuciumaţi, pe-al mării chin, De furtuni şi zile sumbre, Care peste mine vin. Într-o ţară unde-n veci, Nu coboară umbre reci, Vei vedea cu ochii tăi, cum ai să pleci. [C] În curând, zorii vor veni Şi, în cer, acasă vom sosi. Abia atunci pricepe-vom deplin, Dumnezeu de ce-a lăsat atâta chin. [V2] Unii sunt flămânzi aici, Alţii n-au unde dormi; Mulţi sunt cei ce locuinţă Au, în locuri reci, pustii. Ne-ntrebăm: de ce-i aşa? Şi răspuns vrem a avea, Dar Cuvântul Lui ne spune voia Sa. [V3] Încercări ne copleşesc, Nu-nţelegem rostul lor, Dar aceasta este calea-n Ţara bucuriilor! Din cer, ochii Domnului Paşii văd ai orişicui; Ne-ocroteşte, în mod tainic, harul Lui. [V4] Ispitiţi suntem ades Şi-acţionăm necugetat... Plânge inima zadarnic, Omul nu e mângâiat: Doamne, nu pot să pricep, Bine să văd unde-aştept, Însă răul îmi loveşte al meu piept.