Magda Mariș & Ovidiu Opriș V1 C V2 C V3 C [V1] Când cerul parcă e departe Și orizontul mărginit, Când lumea m-a dat la o parte Și totul în jur e năruit, Când simt că nu mai am vreo șansă Cărarea bună s-o găsesc, Dar știu, pe drumul înspre glorii, Nu e ușor ca să pășesc. [C] Doar Domnul mi-a rămas aproape, El prețuiește viața mea. Isus Hristos și astăzi poate Ca peste valuri să mă poarte. :/ Mă bizuiesc pe dreapta Sa! :/ [V2] Când zbuciumul vieții triste Mă îndeamnă să privesc înapoi, Mi-e dor de acele clipe sfinte, Ca lutul însetat de ploi. Nădejdea că nu-s dat uitării A încolțit în viața mea. Aștept, cu dor, ziua salvării, Când ochii mei Îl vor vedea. [V3] Aș vrea ca să se vadă în mine Doar chipul Tău, îmi e îndeajuns, Să Îl cunoască orișicine Pe Dumnezeul nepătruns. Să pot să îmi cunosc menirea Și țelul meu pe acest pământ, Ca, dobândind neprihănirea, Să port cununa unui sfânt.