Iemima Ianoș V1 C V2 C [V1] Era să pier, dar m-ai luat de mână, Deși furtuna tare mă lovea, Eu nu m-aș fi gândit nicicând vreodată, Că dup-al meu trecut mă vei salva. Credeam că m-ai uitat și că nicicând Tu, Păcatul meu cel greu nu-l vei uita, Dar ca și un Păstor m-ai luat acasă Și în palatul Tău m-ai ridicat. [C] /:Puternic, sfânt și tare ești, Isus, Pe marea-nvolburată ne-ai condus, Iar când pe nori, în slăvi vei apărea Mireasa-n haine albe-o vei lua! Căci încă-un pic și Tu vei reveni, Avem puțin pentru-a ne pregăti Și dacă nu îmi schimb azi viața mea, Răpirea înspre Rai o voi rata! :/ [V2] În ziua când pășisem în corabie Eu nu știam ce mă va aștepta, Dar Tu știut-ai, Doamne, viitorul Și de departe-asupra mea vegheai. Iar când furtuna a venit deodată, Ca și un om păgân eu Te-am chemat: “Oh, iartă-mă, Isus, că doar adesea În strâmtorare la Tine-am strigat.” [C] /:Puternic, sfânt și tare ești, Isus, Pe marea-nvolburată ne-ai condus, Iar când pe nori, în slăvi vei apărea Mireasa-n haine albe-o vei lua! Căci încă-un pic și Tu vei reveni, Avem puțin pentru-a ne pregăti Și dacă nu îmi schimb azi viața mea, Răpirea înspre Rai o voi rata! :/