Anonim V1 C V2 C V3 C [V1] „Tată, să nu mergi la cârciumă,” O fetiță a grăit; „Vezi că maica-i rău bolnavă, Și-i aproape de sfârșit. Vezi și sora mea cea mică, Ea încă bolnavă e, Se pregătesc amândouă, Pentru-o altă patrie.” [C] Tată să nu mergi la cârciumă, Ascultă de fiica ta, Mântuiește-ți sufletul tău, Că în iad te-ai deștepta. [V2] „Tată, nu-ți este mai scumpă Maica noastră-n casa ta, Decât acești prieteni ai tăi, Ici în cârciuma aceasta? Nu, tu nu ne poți părăsi, Nu-i inima ta așa; Pe mama mea și-a mea soră, Acum nu le poți lăsa.” [V3] În a doua zi fetița Lepădată a ajuns, La iubirea ei tatăl crud, Cu bătaie a răspuns. Totuși ea încă odată Rugându-se a grăit: „O, Părinte, mântuiește!” Și zicând asta-a murit.