Ilie Belciu V1 C1 V2 C2 V3 C3 [V1] Mă-ntorc cu căinţă, Părinte-al iubirii, Să-Ţi cer azi iertare pentru-al meu trecut. Tu ţi-ai dat viaţa ca preţ al mântuirii Când eu rătăceam ca şi fiul pierdut. [C1] Departe de casă în bezna pierzării, În poftele rele adânc cufundat, Setos de plăcere, eu am dat uitării Palatul iubirii din care-am plecat. [V2] Am ajuns în tină, călcat în picioare, În ţara robiei cumplit umilit. N-am fost pentru nimeni, Isuse, valoare, Am fost pe vecie pierzării sortit. [C2] Viaţa ce-n dar Tu, Isuse, mi-ai dat-o Curată, sclipind ca un vas preţios, Am zdrobit-o-n cioburi şi-apoi fără milă Eu am risipit-o-n praful de jos. [V3] Dar Tu coborât-ai aici jos în tină, În praful acela-n genunchi Te-ai plecat, Şi ciob lângă ciob cu iubire divină, Ai pus laolaltă acel vas sfărmat. [C3] De-aceea Isuse, viaţa-mi întreagă În mâinile Tale deplin Ţi-o predau, Şi orice mi-ai cere, ajută-mi, o, Doamne Cu inima largă să pot ca să-Ţi dau.