Ilie Belciu V1 C V2 C V3 C T [V1] O, Tată, primește a vieții închinare Căci vreau să-Ți plac în gând și în purtare; Voința mea, Doamne, supusă să-Ți fie, Doresc cu ce am să-Ți slujesc numai Ție! [C] În frâu să-mi pot ține sălbatica fire, Viața să-mi fie izvor de iubire, Și gândul ce-n taină în mintea mea vine, Să-l fac rob ascultării numai de Tine. [V2] Blândețea aș vrea să-mi stăpânească ființa, Să-mi fie scut în luptă doar credința, Cuvântul Tău, Doamne, să-mi fie povață, Izvorul curat și dătător de viață. [V3] O, Tată, mă tem de-a lumii amăgire, De-aceea-Ți cer în toate ocrotire; Căci cu vorba dulce și față senină Cel rău se preface în înger de lumină... [T] În frâu să-mi pot ține sălbatica fire, Viața să-mi fie izvor de iubire, Și gândul ce-n taină în mintea mea vine Să-l fac rob ascultării numai de Tine.