<song>
              <title>Cântarea sclavilor de galeră maghiari</title>
              <author>Anonim</author>
              <copyright></copyright>
              <presentation>V1 V2 V3</presentation>
              <hymn_number></hymn_number>
              <tempo></tempo>
              <timesig></timesig>
              <ccli></ccli>
              <theme></theme>
              <alttheme></alttheme>
              <user1></user1>
              <user2></user2>
              <user3></user3>
              <key></key>
              <aka></aka>
              <key_line></key_line>
              <lyrics>
[V1]
 O, Sioane, nu dispera,
 Ai tu înc-un Dumnezeu,
 Care ca-un Tată te-ajută,
 Și știe de necazul tău?
 El pe-acel pedepsește,
 Pe care îl iubește;
 O, Sioane ia-aminte-asta,
 Mai presus nu te întrista.  

[V2]
 Furtună de s-ar ridica,
 Pe ape nespus de-adânci,
 Valuri dacă te-ar înfrica,
 De-ar fi ele-al tău mormânt,
 Și de-L vezi pe El dormind
 În care-ai sperat, Cel Sfânt,
 O, Sioane-aminte-ți adu,
 Mările de El ascultă.  

[V3]
 Munți și stânci de s-ar dărâma,
 Ce Dumnezeu le-a zidit,
 Dacă cerul s-ar clătina,
 Arătând semn de sfârșit,
 Când acestea vei privi,
 Nu gândi că vei pieri;
 Sioane nu te nimici,
 Pân' Dumnezeu te-a sprijini.  

</lyrics>
             </song>