Continental V1 C V2 B C [V1] Să fiu un rob al Celui ce mă face liber, Și nu al unor lucruri ce mă vor lega. Să nu servesc ceva ce-apoi să mă doboare, Ci să-L slujesc pe Cel ce poate înălța. De bunăvoie să m-aplec cu drag sub cruce, Spălând apoi picioarele celor murdari; Să nu doresc să fiu acela ce se vede, Înțelegând că doar cei mici vor fi cei mari. [C] „Vino rob bun și credincios!” Așa să-mi spui cândva! În ziua când mă vei striga, Să-mi pui cununa Ta Și trup de slavă să-mi dai, Printre făpturi cerești, Că Te-am servit fără să știu În frații pământești. [V2] Să fiu un bun ascultător pentru cei muți, S-aud dureri care nespuse au rămas, Să văd cu ochii ce au plâns în Ghetsimani Pentru o lume-așa pierdută în păcat. [B] Celor ce-s stinși să le aprind din nou lumina, Iar celor reci să le ofer căldura Ta; Că lumea moare-n jurul nostru și nu știe Că este Unul care-o poate vindeca.