Anonim V1 C V2 C V3 C [V1] Cât este lumea de mare Și câți prieteni aș avea Odată tot va apare Vremea când ne-om depărta Căci un suflu este viața Toți caută folosul lor Și se rup frății ca ața Rămâne-amintirea lor [C] /:Și mereu ajung a spune Doamne, ești tot ce-mi rămâne Căci aici sunt un pribeag Și mereu ajung pe calea Când doar Domnul mi-e scăparea Și cu El mi-e cel mai drag :/ [V2] Pleacă fiecare-n parte Pe un drum străin și lung Unii de-alții merg departe Și se uită ca pe-un fulg Nu pot pune siguranța În omul cel muritor Fericirea, nici speranța Căci oricine-i trecător [V3] Vreau să merg doar pe cărarea Care Domnul a trasat Dar El cere ascultarea Doar de El să fiu legat E o bucurie mare Să am sfinte prietenii Dar se duc ca valu-n mare Ele sprijin nu pot fi