<song>
              <title>E vremea din urmă</title>
              <author>Mirela Ursulescu</author>
              <copyright></copyright>
              <presentation>V1 C V2 C V3 C V4 C</presentation>
              <hymn_number></hymn_number>
              <tempo></tempo>
              <timesig></timesig>
              <ccli></ccli>
              <theme></theme>
              <alttheme></alttheme>
              <user1></user1>
              <user2></user2>
              <user3></user3>
              <key></key>
              <aka></aka>
              <key_line></key_line>
              <lyrics>
[V1]
 E-atâta ațipire-n adunări,
 E-atâta dezbinare printre noi,
 Păcatul a pătruns chiar la altar
 Stingând al curăției sacru jar.
 Suntem goi și fără de puteri
 Ne-am ancorat de lume și averi,
 Nu ne mai iubim, mult ne certăm,
 Dar vrem la masa Ta în cer să stăm.  

[C]
 /:E vremea din urmă când dragostea ni s-a răcit,
 E vremea din urmă când mulți au ațipit.
 Ajută-ne, o, Tată, din somn să ne trezim
 Și voia Ta cea sfântă cu toți să o-mplinim.  :/  

[V2]
 S-au înmulțit prorocii mincinoși,
 Sunt slujbe făr' prezența Lui Hristos,
 Căci moda lumii e în adunări
 Și-i multă concurență printre noi.
 Acei din lume nu se pocăiesc,
 Adesea ei în noi se poticnesc.
 Nu mai suntem sare, nici lumini
 Precum au fost acei dintâi creștini.  

[V3]
 Atâția slujitori sunt fără har
 Și predici ascultate în zadar.
 Puține sunt lucrări din Duhul Sfânt,
 Căci am uitat de cer, de legământ.
 Certuri, clevetiri și dezbinări,
 Ne-a cufundat păcatu-n grele stări,
 Doar firește zilnic propășim
 Pe când credința nu o mai trăim.  

[V4]
 Vorbim despre iubire, dar urâm,
 În dragostea cea sfântă nu trăim.
 Strângem avuții pentru pământ
 Știind că toate-s goană după vânt.
 Suntem tot mai reci și mai comozi,
 Am devenit din frați niște aprozi.
 Doamne, Te rugăm ca să ne ierți
 Și pe cărarea-ngustă să ne-ndrepți.  

</lyrics>
             </song>