Emanuel Hasan V1 C V2 C V3 C [V1] Câtă stricăciune văd în jurul meu, Cât noroi de patimi pe pământ. . Lumea a uitat de Tine, Domnul meu, Merge-n beznă spre mormânt. [C] Doamne, dă-mi puteri să privesc la cer, Către Sfânta casă. . Dă-mi din apa Ta, să pot lumina Pân' la cer mă vei lua! [V2] Câte ape tulburi otrăvesc creștini Care lasă râul minunat. . Văd în bezna-adâncă cum se sting lumini Ce cândva au luminat. . [V3] Câtă rătăcire este-n bezna grea, Bezna care duce în suspin. . Iazul de osândă-n care pururea Va fi doar amar și chin. .