Daniel Hîrtie V1 C V2 C V3 C [V1] E-aproape o zi de plecare, Mireasa așteaptă cu dor, A Mirelui dulce strigare, Răpirea ce fi-va în nor. Gătită cu haină de nuntă, Cu lacrimi curgând pe obraz, De-atâtea furtuni e bătută, Lovită de-al lumii talaz. [C] Mai sus, mai sus de nori va pleca, Curând, Biserica, Ce zi minunată, mireasa-L așteaptă Pe-al ei Mire iubit! Veghere se cere și-n vase putere, De vrei să fii răpit. [V2] Milenii trecut-au în grabă, Cuvântu-i aproape-mplinit, Iar Cerul așteaptă cu slavă Să-și strângă poporul cel sfânt. Ferice de-acel ce ascultă, Ferice-i de omul curat, Căci fi-va, cu Domnul, la nuntă, În haină de in îmbrăcat. [V3] Amice, te-ntreabă, Mesia: Faci parte din al Său popor? Azi care îți este menirea? Ești gata, tu, oare, de zbor? Renunță la haina murdară Și-mbrac-al credinței veșmânt, Pornește spre noua Lui țară Trăiește o viață de sfânt.