Monica Turtoi V1 C V2 C [V1] Mai aleasă ca un vis ce-n zori apune, Mai curată ca al crinilor veșmânt, E iubirea ce te înalță spre al cerurilor cânt Și-ți dă aripi ca să zbori când ești înfrânt. Ce străpunge mai adânc decât un fulger, Pătrunzând mai mult ca soarele arzător, E iubirea ce îți frânge eu-l vechi răscolitor Și te arde între zâmbete și dor. [C] Mult mai mult decât un vis, E iubirea sfântă din paradis. Niciun munte nu îi e de neînvins, Domnul slavei să vă dea Dragostea eternă din mâna Sa, Prin iubire să-I cunoașteți inima [V2] Nu-I cunoaște dragostea acei ce-aleargă Să dețină o inimă ca pe-un trofeu. Doar acel ce, prin iubire, își jertfește propriul „eu” Se aseamănă mai mult cu Dumnezeu.