<song>
              <title>Munți și oceane</title>
              <author>Abel Bîtea</author>
              <copyright></copyright>
              <presentation>V1 C1 V2 C1 V3 C2</presentation>
              <hymn_number></hymn_number>
              <tempo></tempo>
              <timesig></timesig>
              <ccli></ccli>
              <theme></theme>
              <alttheme></alttheme>
              <user1></user1>
              <user2></user2>
              <user3></user3>
              <key></key>
              <aka></aka>
              <key_line></key_line>
              <lyrics>
[V1]
 Munți și oceane, adâncuri pustii,
 Tunete și vijelii,
 Stelele toate cu-a lor galaxii
 Cum le-ai creat... Tu știi!  

[C1]
 Mare și tare ești din veșnicii
 Gloria și onoarea, Tu le deții Dumnezeu tare,
 Tu toate le știi
 Toate Îți cântă: „Slăvit să fii!”
 În veșnicii. (final)  

[V2]
 Cine-ar putea să-I cunoască splendoarea?
 Cer și pământ se supun
 La glasul Lui se-opresc vântul și ploaia
 Toate-ntr-un glas Îi spun:  

[V3]
 Tu, drag prieten ce asculți cântarea
 Pleacă-ți genunchiul, umil
 Sincer, smerit, recunoaște-I puterea
 Regelui, în veci... Amin!  

[C2]
 Mare și tare ești din veșnicii
 Gloria și onoarea, Tu le deții Dumnezeu tare,
 Tu toate le știi
 Toate Îți cântă: „Slăvit să fii!”
 În veșnicii.  

</lyrics>
             </song>