A. Thomson V1 V2 V3 V4 [V1] Dus de gânduri, ros de boală, zace Naaman zdrobit. El, viteazul de-altă dată este astăzi umilit. Dintre sclave, o fetiță îi vorbește: „Domnul meu! În Iudeea locuiește un serv al lui Dumnezeu.” [V2] În Iudeea, Naaman face tot ce i s-a ordonat. În Iordan el se afundă, cum profetu-a cuvântat. Și de valuri este dusă lepra ce l-a chinuit, Lui Iehova I se-nchină, pentru că l-a lecuit. [V3] Câte suflete în lume zac rănite de păcat! Toată vlaga sufletească, lepra groaznic le-a mâncat! Lor să le vorbiți de Domnul, Medicul neobosit, care, pentru-a lor salvare, El pe Sine S-a jertfit. [V4] Veți cunoaște fericirea, suflete să mântuiți, ajutând Împărăția Tatălui s-o răspândiți. Iar la capătul vieții, Domnul vă va-încorona dacă-n slujba Lui acuma, viața o veți consacra.