Anonim V1 C V2 C V3 C V4 C V5 C V6 C V7 C V8 C [V1] O, Isuse, o, Isuse, Sunt îndurerat, C-am greșit în multe feluri Și Te-am întristat. [C] Întristarea cea mai mare Care inima mă doare, E că n-am avut răbdare Ca să birui tot. [V2] De-ar fi fost greul prea mare Care l-am trecut De nu aș fi avut putere Domnul ar fi știut. [C] Nici un greu, nici o ispită Nu va fi îngăduită Să nu fie cântărită Potrivit cu noi. [V3] Însă aceea ce mă doare Spre căința mea, Că în lucruri prea ușoare N-am putut veghea. [C] N-am avut de-ajuns credință Ca în orișice privință Să rezist în suferință Și Te-am întristat. [V4] Nu răspunde nimeni altul De greșeala mea Și să-mi apăr slăbiciunea Eu voi înceta. [C] Dar pentru a mea pricină Recunosc că sunt de vină Ca smochinul din grădină Cel neroditor. [V5] Și de mi-a lipsit răbdarea Și nu am fost treaz Nu mi-am înțeles chemarea Și nu am vegheat. [C] Nu că n-am avut putere N-am avut de-ajuns veghere După cum Cuvântul cere Să fiu vegheator. [V6] De n-am fost activ în luptă Să înving mereu Nu mi-a fost de vină nimeni, Vinovat sunt eu. [C] Că Domnul într-una cere Pocăință și veghere Asta-i cea mai mare-avere Pentr-un credincios. [V7] Dar în frica cea de Domnul Este dragii mei Și credința și puterea Este tot ce vrei. [C] De-ți lipsește această frică N-ai să poți să faci nimica Împietrirea ta te strică Te duce la rău. [V8] Pentru a mele fapte rele Stau și mă căiesc O, ajută-mă, Isuse, Să mă pocăiesc. [C] Până nu se strică vasul Până nu-mi sosește ceasul Până nu-mi coboară pasul Jos într-un mormânt.