David si Goliat V1 V2 V3 V4 C V5 V6 C B C [V1] Pe vremea împăratului Nebucadnețar Eram în Babilon și eu un mare demnitar. Trei prieteni buni erau, la rândul lor, Numiți administratori în fruntea marelui popor. [V2] A decis pe-atunci marele-mpărat Să-și facă o statuie la care toți s-au închinat, Însă a aflat că prietenii mei Nu vor să se închine înaintea altor zei. [V3] “Șadrak, Meșak și Abed-Nego De ce nu vă-nchinați ‘naintea chipului meu, yo?” “Nu ne vom pleca, împăratul meu Pentru că nu încălcăm Cuvântul lui Dumnezeu. [V4] Eu vorbesc în numele nostru Când spun că nu ne vom pleca în fața unui monstru.” Nebu, atunci, plin de furie le-a zis “Veți muri cu toții dacă nu vă-nchinați mie!” [C] Cu Domnul ‘nainte Alegem să-L urmăm chiar și-atunci când este greu Cu Domnul ‘nainte Orice-ar veni, orice s-ar întâmpla… Cu Domnul ‘nainte Alegem să-L urmăm chiar și-atunci când este greu Cu Domnul ‘nainte Orice s-ar întâmpla… [V5] Nebu-atunci a poruncit să fie aruncați În cuptorul încălzit să fie executați, dar, În loc de scrum și moarte, patru oameni vii Umblau prin flăcările mari, încinse și-aurii. [V6] Împăratu-i strigă: „Ieșiți acum afară!” Cei trei erau nevătămați de-a focului gheară Dumnezeu a fost cu ei în cuptoru’-ncins Și focul n-a avut putere, de ei nu s-a atins. [B] Chiar dacă din foc nu ne-ar salva, Altor dumnezei nu ne vom pleca. Îi vom sluji neîncetat, El e mereu neschimbat.