Otto Pascal V1 C V2 C V3 C [V1] Un tată ce se roagă, când nimeni nu mai speră, O inimă smerită, ce-n taină atinge Cerul, Un om ce-aduce pace, în zile zbuciumate, Un rob care slujește, aproape și departe... [C] O casă a iubirii, să fim toți împreună, Un colț al rugăciunii, cerând din Cer lumină, Să prețuim Scriptura, în inimi s-o sădim, O casa a iubirii, în lume vrem să fim. [V2] O mamă care strânge, copiii împreună, Cu inima ei caldă, de bucurie plină, Ce-n pacea casei sale, înalță o cântare, Și cântă împreună, cu dor și mic și mare. [V3] De ești stingher în lume, de oameni părăsit, Ridică-ți azi privirea, de Tatăl ești iubit. Cu-atâta dor te-așteaptă, cu dragoste-n privire, Cu inima voioasă și plină de iubire.