Otniel Strâmbu V1 C V2 C V3 C [V1] La Tine vin cu inima sărmană la poala Crucii Tale ca să-Ți spun Că sunt mâhnit și inima-i zdrobită De suferințele ce mă răpun. [C] Alerg mereu, pe drumul care duce Spre Țara Sfântă, sus în infinit. Caut printre cei pribegi în astă lume Însoțitor pe drumul părăsit. [V2] Aș vrea Isus să mergi cu mine-ntr-una Căci cei mai mulți Te părăsesc acum Să-mi fii mereu lumină pe cărare Ca să sfârșesc cu bine al Tău drum. [C] Mai mult ca ieri cad mulți astăzi în luptă Iar cei care rămân sunt mai puțini Ajută mă! Nu mă lăsa Isuse, Chiar dacă drumul-i presărat cu spini! [V3] Te-ntrebi mereu mai este mult pe cale Căci am slăbit și lupta-i tot mai grea Iubitule! Mai vino iar în vale, Ca să-Ți răpești la Cer Biserica. [C] Căci sfinții strigă pentru răzbunare Căci nemiloasa lume le-a vărsat Pe-acest pământ ce-i plin de sălbăticie, Sângele lor ce a fost nevinovat.