Otniel Strâmbu V1 C V2 C V3 C [V1] De mii de ani în spații ascunse Zac suflete ce plâng cu amar, Nădejdile lor sunt apuse Căci pentru ei nu mai e har. [C] Dar pentru tine suflet veșnic Ce-n viața aceasta mai exiști încă mai este har și milă și tu nu vrei să le primești Te tot închizi în nepăsare Deci mustra nu ți pare rău. și totuși Hristos mai așteaptă Dar s-a sfârșii și harul său [V2] în taina umbrei ce te-arată Tu ești descris ca trecător, și totuși n-ai pierit de-odată Cu-aceea ce chiar astăzi mor. [V3] Sunt mulți ce vor doar înc-o șansă: Să fie iar printre cei vii Dar pentru ei pe veci e ștearsă și în veci de veci nu va mai fi.