Iosif Lazăr V1 V2 V3 [V1] Un răsărit de soare, o floare din grădină, un tremur de izvoare cu apă cristalină, un foșnet stins de codru, un zumzet de albine, arată, Tatăl nostru, ceva sublim din Tine! [V2] Un colț de cer albastru, un pârâiaş de munte, un licărit de astru ce depărtări pătrunde, un bob curat de rouă, ce oglindește-un soare, ne nasc, mereu mai nouă și proaspătă cântare! [V3] Dar dragostea-Ți fierbinte, ce-a dat spre mântuire, pe Fiul Tău, Părinte, nu-i grai și nu-i simţire s-o cânte și s-o simtă aşa cum se cuvine, căci ea-i nemărginită, Părinte-aşa ca Tine!