Nicolae Moldoveanu V1 C V2 C V3 C [V1] Pentru rugăciune-i potrivit în viaţă, orice timp trăit, dacă ruga-i dintr-un duh zdrobit chiar din trup slăbit și obosit! [C] Dumnezeu primeşte ruga ce-o rostește omul pocăit şi c-un duh smerit. /: Îl ridică iar prin cerescul har! :/ [V2] Pentru rugăciunea care-i foc, cerul e deschis în orice loc, Dumnezeu așteaptă iubitor omul în credinţ-ascultător! [V3] Timpu-n rugăciune nu-i pierdut. Este-un timp în ceruri petrecut cu cel mai înalt şi sfânt folos, cum îl folosea aici Hristos!