Nicolae Moldoveanu V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V13 V14 [V1] Bolnav de iubire şi zdrobit de jale am pornit pe drumuri lungi a Te găsi, să-Ţi sărut cu lacrimi urma Urmei Tale şi măcar o dată, Fața a-Ți privi. [V2] Am greșit Isuse, mi-am călcat cuvântul, am trădat Iubirea, sunt un lepădat... Și-aş fi azi în stare să-nconjor pământul, să sărut obrazul care l-am scuipat. [V3] Fă măcar o dată să-Ţi mai văd privirea şi să știu că totuşi nu m-ai lepădat, că din al Tău suflet nu s-a stins Iubirea, să Te aflu-n locul unde Te-am lăsat... [V4] Unde ești? ... O, unde Te găseşti Tu oare, sfâșie căinţă sufletul meu tot! Risipesc pe drumuri lacrime amare. E pustiu şi-i noapte! Doamne, nu mai pot! [V5] Sunt zdrobit şi singur şi în jur - haine, urlă numai fiare, groază şi fiori. Și-a înfipt Durerea mii de colţi în mine, Doamne - asta-i plata pentru trădători? [V6] Vai, sunt gol, sunt singur și privesc cu jale stârvul pentru care eu Te-am părăsit. N-am pus preţ pe harul dragostelor Tale, şi-azi mi-e-ntregul suflet ars şi jefuit... [V7] Am crezut iubirea marfă de vânzare, anii-atâtor lacrimi i-am uitat din gând, scumpa mea comoară, n-am putut fi-n stare s-o plătesc cu sânge, dar să nu mi-o vând... [V8] Am crezut că astfel va-nceta o dată zbuciumul şi lupta de răniri şi jar. Am zis: Da! ... și astăzi viaţa mi-e-ncleştată de-nsutite gheare, cazne și amar. [V9] Mâini de fărdelege, cu priviri haine vălul alb, cu ură jos mi-l aruncară și călcară-n tină sufletul din mine, ce-am făcut cu Tine scumpa mea Comoară? [V10] Unde-i curăţia mea de altădată, unde-i frumuseţea limpedei priviri? Unde-i fericirea sfântă și curată de înfiorarea cea dintâi iubiri? [V11] Unde eşti iubirea mea de-ntâia oară, adormită-n lacrimi și trezită-n cânt? Azi trecută-i lupta, azi e pace-afară, dar în suflet plânge cel mai drag mormânt... [V12] Și Te caut pe drumuri, noaptea printre sate pe-unde-au dus odată farmec paşii Tăi, dar nu-i nimeni, nimeni, numai în cetate, latră tot aceiaşi câini flămânzi şi răi... [V13] Nu mai cântă câmpu-n zumzet de albine, zorii sunt departe, ceru-i 'nourat, depărtări de veacuri mă despart de Tine, asta-i oare plata celor ce-au trădat? [V14] O, dacă se poate să primeşti - fierbinte, lacrima căinţii, plânsul meu amar, pentru tot avutul ce-am avut 'nainte Îţi mai cer, Isuse, o nădejde doar...