Nicolae Moldoveanu V1 V2 V3 V4 V5 [V1] Un dor mai am, Isuse Sfânt, un dor ce-mi arde inima: Ca pe acest pustiu pământ, să vină-mpărăţia Ta! În ea ispite nu vor fi, nici plâns, nici greu și nici amar, durerile se vor sfârşi, căci vor ajunge-al lor hotar. [V2] O, numai Tu Isus iubit, cu sfântă pacea Ta din cer, poţi ca să vii în ajutor, trudiţilor ce astăzi pier. Căci lumea azi se zbate-n greu și-aşteaptă-aşteaptă ne-ncetat, ca Tu să vii s-o liberezi de sub povara de păcat. [V3] Dar mult nu va mai fi - o ştiu, când iar, din nou, vei reveni, și pe acest pământ pustiu o "floare" Tu vei răsădi; O floare-a cărei rădăcini nu cresc în lumea celui rău, o floare fără mărăcini: e Pacea de la Dumnezeu. [V4] Și pacea sfântă ce o dai de sus, din slăvile cereşti, din tot ce-i rău va face-un rai, ca să arăţi, cum Tu iubeşti... Izvoare vor ţâşni-n pustiu şi locuri sterpe n-or mai fi, căci sub domnia Ta Isus, pământu-ntreg va înflori! [V5] Și fericirea ca un râu va curge de la Tronu-Ţi sfânt, căci voia Ta se va-mplini, precum în cer și pe pământ. Dreptatea se va săruta cu Pacea-n veci şi-n veşnicii, pământul Ţie-Ţi va cânta armonioase melodii.