Traian Dorz V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 [V1] Unde-i Domnul meu, o unde-I, inima mea-L cată, după El cu dor așteaptă viața mea-nsetată! /: Arde, cheamă și așteaptă, viața mea-nsetată. :/ [V2] I-am văzut odată Chipul alb ca de ninsoare și de-atuncea nu-mi mai pare albă nici o floare, /: nu-mi mai pare-n lumea-ntreagă albă nici o floare. :/ [V3] Blând, I-am auzit odată Vocea Lui duioasă, și de-atuncea nu-i cântare s-o mai simt frumoasă, /: nu-i cântare-n lumea-ntreagă s-o mai simt frumoasă. :/ [V4] Legănatu-m-au odată dorurile Sale, și de-atuncea nu-i pe lume nici o pernă moale... /: Nu-i în lumea asta-ntreagă nici o pernă moale. :/ [V5] I-a simțit odată Mâna inima-mi sărmană și de-atuncea nu-s pe lume mâini să-mi lege-o rană! /: Nu-s pe lume mâini să știe cum să-mi lege-o rană. :/ [V6] Însetat, băui odată Apa Lui cerească, și de-atuncea nu-s izvoare să mă răcorească... /: Nu-s izvoare-n lumea-ntreagă să mă răcorească. :/ [V7] Mi-a sfințit odată fața dulcea-I sărutare, dorul după El de-atuncea crește tot mai mare! /: Fără margini, fără moarte, crește tot mai mare! :/ [V8] Și mă-ntreb... de n-ar fi-n lume Dragostea-I curată, cui i-aș mai fi dat eu oare inima mea toată? /: N-ar fi nimeni să mai aibă inima mea toată! :/