Traian Dorz V1 V2 V3 V4 V5 V6 [V1] Ți-ascultai, Isuse-odată, vocea Ta duioasă și de-atuncea nu-i cântare s-o mai simt frumoasă. /: Nu-i nici o cântare-n lume s-o mai simt frumoasă... :/ [V2] Ți-am văzut odată Chipul alb ca de ninsoare și de-atuncea nu-mi mai pare albă nici o floare, /: nu-mi mai pare-n lumea-ntreagă albă nici o floare. :/ [V3] Legănatu-m-au odată dorurile Tale și de-atuncea nu-i pe lume nici o pernă moale... /: Nu-i de-atunci în lumea-ntreagă nici o pernă moale. :/ [V4] Ți-a simțit odată Mâna inima sărmană, și de-atuncea nu-s pe lume mâini să lege-o rană, /: nici o mână nu mai știe cum să lege-o rană. :/ [V5] Însetat băui odată Apa Ta cerească și de-atuncea nu-s izvoare să mă răcorească... /: nu mai sunt izvoare-n lume să mă răcorească. :/ [V6] Și mă-ntreb: de n-ar fi-n lume Dragostea-Ți curată, cine-ar mai avea, Isuse, inima mea toată? /: n-ar fi nimeni să mai aibă inima mea toată! :/