Nicolae Moldoveanu V1 V2 V3 [V1] M-ai iubit, o, Bun Păstor, lumea toată m-ai căutat. În adânc când să cobor, blând, senin m-ai ridicat! Ai învins duşmanii mei, m-ai scăpat din guri de lei, și nu mi-ai cerut nimic, ci doar ochii să-mi ridic. [V2] Când cu ochii am văzut, toate ce mă-nconjurau, am simţit că mi-ai cerut numai inima să-Ţi dau... Vrei în ea să fii Stăpân, și eu pururi să-Ţi rămân numai cu ai Tăi copii să alerg spre veşnicii! [V3] O, de-atunci sunt fericit chiar când trec prin mari dureri. Ştiu că Tu m-ai mântuit şi-mi dai vieţii noi puteri! Toate de s-ar dărâma, eu rămân pe urma Ta, căci Tu eşti Stăpânul meu, rob al Tău pe veci sunt eu!