Emil Bulgăr V1 C1 V2 C1 V3 C1 V4 C1 V5 C2 [V1] Ori de câte ori, la cină, Îmi ridic privirea-n sus, Simt, înfiorat în suflet, Harul Domnului Isus! Ori de câte ori genunchii Mi se pleacă la pământ Îmi aduc mereu aminte De duiosul Său Cuvânt. [C1] Și de câte ori în rugă, Lângă pâinea frântă stau Vreau, din inima întreagă, Mulțumirea mea să-I dau. Căci așa după cum Pâinea, Sub privire ni s-a frânt, Trupu-I sfârtecat de cuie Ne-a fost dat pe-acest pământ. [V2] Și așa precum potirul Rod de viță ne-a-mpărțit, Prințul Cerului, prin cruce, Sângele-I ne-a dăruit. De aceea astăzi iarăși, După ani trecuți în șir, Simt aceeași cercetare Lângă Pâine și Potir. [V3] Și din ele, gust puterea Fiului lui Dumnezeu, Care S-a jertfit pe cruce Ca să am iertare eu. Cerul și-a deschis izvorul, Cu iertare și cu har... ! Pentru-o lume de păcate Curge Mântuirea-n dar. [V4] Căci din coasta Lui străpunsă Pentru vina tuturor, Curge sângele șiroaie, Curge leac alinător. Doamne, astăzi când la cină Frații mi-i îmbrățișez, Simt fiorul Tău în suflet, Simt că iar mă cercetezi. [V5] Și îmi spui că nu-i departe Ziua când în Cerul Sfânt, Vor serba odată cina Frații Tăi de pe pământ. Doamne, dă-mi Te rog puterea Întâlnită în Cuvânt Să trăiesc mereu cu Tine, După sfântul legământ. [C2] Iar atunci, la Țărm, o, Doamne De fiorul sfânt pătruns, Îți voi mulțumi și-acolo Pentru Trupul Tău străpuns!