Zahar Cojan V1 V2 V3 [V1] Toamna mi-a bătut în geam, cu o frunză dintr-un ram Tristă frunza mă privea, în calea sa Mi-am adus aminte-atunci, de comorile din lunci De bobocii zâmbitori, de ogoarele cu flori Au plecat și nu mai sunt, întâlnite pe pămînt Și-au lăsat in urma lor, roada lor. [V2] Și din nou în geamul meu, alte frunze bat mereu Bat și cad apoi ușor, în calea lor Mulți trecut-au pe pământ, au plecat și nu mai sunt, Dar vorbește-n urma lor, bucuria roadelor Mâine ruginit și eu, mă desprind din ramul meu Însă ce v-a rămânea, în urma mea! ? [V3] Doamne cât de mult doresc, ca viața ce-o trăiesc Să rodesc rodul curat și bogat O, după modelul Tău, fă să pot rodi și eu Minunat și-mbelșugat, rodul binecuvântat, Iar când toamna-mi va sosi, Când desprins din ram voi fi Știu că voi zbura în sus, spre Isus.