Nicolae Moldoveanu V1 C V2 C V3 C V4 C [V1] Credința-ntâi, nu fapte bune, ci fapte bune din credință. Să n-ascultăm ce firea spune, căci Dumnezeu ne-a dat ființă. Să-L ascultăm cu stăruință! [C] Fapte bune, fapte bune din credință, din credință cum ne spune, cum ne spune Dumnezeu cu stăruință. Adevăru-acesta mare să-l primim cu ascultare! [V2] Un mort nicicând nu poate face lucrări de viață și sfințire. Păcatu-i moartea-n care zace oricine, până Ia trezire. Aceasta-nseamnă mântuire! [V3] Cu învierea-ncepe viața cea nouă, prin credința dreaptă. Ea este ca o dimineață ce crește-a ei lumină-n faptă, și c-o gândire înțeleaptă! [V4] Să cânte slavă-adevărată lui Dumnezeu - cel viu el poate. Cel din mormânt, o, niciodată un sunet sfânt nu poate scoate. Credința, slavă dă curată!